Jûnanshin

Jûnanshin sau Nyûnanshin – Minte maleabilă

Conceptele sunt adevăruri universale şi reprezintă multe seminţe însămânţate pe calea „Do”. Dacă acestea cad pe pământ tare, ele nu vor germina niciodată. Astfel, este de o importanţă majoră necesitatea de a „pregăti” solul la abordarea studiului Kobudo.

Singura cale de a studia Kobudo cu succes – şi subliniez că este singura cale – este de a adopta o atitudine compusă din următoarele 5 elemente:

  1. Răbdare
  2. Încredere
  3. Umilință
  4. O minte suplă
  5. Deschidere

Dacă nu se schimbă pe parcursul studiului, orice altă atitudine în afara acestora duce la eşec. Această atitudine ideală este exprimată prin conceptul numit Jûnan – flexibil şi Shin – minte (sau Nyûnanshin). Învăţătorul trebuie în primul rând să lucreze la corectarea celor 5 elemente constitutive. Să extrapolăm într-un anumit fel importanţa acestor elemente.

Practicantul nerăbdător,în mod inconştient îşi stabileşte o ţintă şi o limită de timp în care trebuie să o atingă. Cu mintea ocupată cu această ţintă imaginară, el va fi incapabil să vadă pe unde calcă. El va călca în picioare seminţele care au fost semănate. El nu va avea răbdarea de a lăsa o anumită cantitate de lucru să se manifeste în interiorul său. El aşteptă cu nerăbdare rezultate rapide. El va trebui să înveţe să își învingă nerăbdarea şi să înveţe să meargă simplu, fără a identifica solul acoperit, sau vreo ţintă ce trebuie atinsă. Mai curând, el trebuie să îşi concentreze toată atenţia asupra momentului prezent (Ichi go, Ichi e/aici şi acum).

Scepticul, abordează disciplina prin referire constantă la baza de cunoștințe asimilată din alte domenii. El disecă totul şi dacă nu înţelege, va contesta. El este dotat cu o gândire logică şi nu va accepta – sau va accepta doar cu repulsie – ceea ce nu este verificabil. El va trebui să înveţe să aibă încredere în învăţătorul său şi în disciplina aleasă. Nimic nu poate fi dovedit în Kobudo. Convingerile sunt dobândite de sine şi doar pentru sine.

Arogantul, scufundat în marile sale calităţi, va constata că îi este greu să admită că nu ştie nimic. Se va simţi constrâns în rolul său de începător. El va încerca să îşi justifice greşelile şi defectele. Ego-ul său îi va ridica obstacole insurmontabile pe calea sa către progres. El va trebui să lucreze cu sine şi să conştientizeze că nu este centrul Universului ci doar un simplu rătăcitor ignorant, printre mulţi alţii, care sunt în căutarea sinelui.

Încăpăţânatul, va fi în primul rând condus de inflexibila sa trăsătură de caracter. El se va grăbi să parcurgă calea Do, fără să acorde prea mare atenţie către ce se îndreaptă. Dar când vine timpul să se întrebe de drumurile sale, mintea sa, neobişnuită să se adapteze, va rămâne încremenită. Va accepta doar cu reticenţă să avanseze într-o alta direcţie, în afară de cea care crede el că este bună, pentru el antrenorul este încăpăţânat. Dar dacă el se încăpăţânează să încerce să se elibereze de rigiditatea mentală, atunci nu este totul pierdut. De la greşeli la dezamăgiri, de la eşecuri la înfrângeri, spiritul său zdrobit se va înmuia şi se va adapta la frecventele schimbări de direcţie pe care le întâlneşte pe calea Budo.

Cineva care nu este flexibil, va aborda în general disciplina cu următorul argument: „voi încerca (subînțeles: pentru a-ţi face pe plac!), dar voi putea veni doar o dată pe săptămână (nu ştiu nimic despre munca ce trebuie depusă, dar astea sunt condiţiile mele) deoarece am alte treburi, etc.”. Kobudo necesită alocarea de mult timp şi efort. Această persoană ocupată va trebui să aleagă. Nu este posibil să practici Kobudo în mod serios o dată pe săptămână. Este un exerciţiu zilnic şi necesită două sau trei antrenamente pe săptămână cu un învăţător. Participarea la seminarii şi viaţa în grupul de lucru la antrenament ocupă o mare parte din timpul liber al celui care se antrenează. Indisponibilitatea este o problemă majoră şi o cauză principală a eşecului.

Pentru a concluziona, când cineva s-a decis să întreprindă o călătorie cu scopul de a înțelege viaţa şi de a se descoperi pe sine prin Kobudo, îi trebuie timp, trebuie să aibă o mare capacitate de adaptare, să aibă încredere în ghidul ales şi să meargă înainte cu răbdare, pas cu pas, să fie treaz, atent şi receptiv.

Toate aceste calităţi sunt incluse în atitudinea pe care o numim Jûnanshin. Este important să fie evidenţiate de la început, pentru că sunt indispensabile până la şfârşitul călătoriei.

Text tradus de Adrian Albeanu din „JODȎ – The way of the stick” de Pascal Krieger.



Următoarea intrare

Intrarea anterioară

Intrări similare


Comentarii

Comentariile sunt închise.


Pingback-uri

Pingback-urile sunt închise.


Trackback-uri

Demonstrație Aikido - Festivalul de Arte Marțiale Severin - 2010
Follow AikidoCraiova on Twitter